Sterilul excavat si depus în haldă era compus în proportie covârsitoare din pământuri coezive (argiloase). Apele întâlnite în timpul exploatării, sub formă de izvoare si mlăstiniri, nu au fost gospodarite, în sensul de a fi captate si scoase în afara perimetrului, iar haldarea a fost efectuată în aceste conditii. Odată cu oprirea lucrărilor de exploatare din subteranul minei Slănic (situată la câteva sute de metri de perimetrul microcarierei) si încetarea pompării apelor din lucrările subterane, s-au refăcut conditiile hidrogeologice initiale, fapt care a generat, în vatra carierei, cresterea nivelului apei subterane, provenită din acviferul sub presiune din culcusul stratului de cărbune, al cărei ecran protector de argilă a fost străpuns de lucrările de exploatare.

Acest fapt a favorizat declanSarea, amplificarea si mentinerea unui fenomen activ de alunecare. În aceste conditii, aportul ascendent de apă din carieră se făcea prin fisurile ecranului argilos din culcus, dând un caracter permanent acumulărilor de apă de pe haldă care alimentau continuu fenomenul de curgere în alunecare.

• - Plan de situaţie cu ridicările topografice, scara 1: 1000;
• - Studiu geotehnic întocmit de SC GEOCONSULTING SRL pe suprafata studiata;
• - Tema de proiectare.

Lucrari de proiectare :

1. Pinten antierozional de gabioane
La baza alunecarii este necesar sa se construiasca  un pinten antierozional din gabioane  (3×2×1), intr-un singur rind, de cca 25ml;

2. Gardulete de coasta
In continuare in amonte pe versant, se dezvolta o zona sumar vegetalizata (cca. 1996 mp), pe care se vor executa gardulete de coasta (cleionaje).

3. Saltele geosintetice
Deasupra zonei slab vegetalizata, se desfasoara o zona argiloasa nevegetalizata, friabila si mult mai abrupta. Pe aceasta zona cu suprafata de 1424 mp se propune aplicarea de saltele geosintetice Trinter, antierozionale;

4. Consolidarea taluzului la partea superioara
Stratul superior (partea superioara a taluzului) este reprezentat de terasa superioara a raului Prahova (pietrisuri mici si mari cu bolovanisuri in masa de nisip mediu grosier) si are o grosime de cca.6 – 8m, necimentat si supus eroziunii si spalarii de catre apele din precipitatii. Pentru acesta este necesara aplicarea unui tratament de torcretare (565 mp) prin aplicarea si fixarea cu ajutorul unor ancore a unei plase de sirma zincata cu rol de armare, dupa care torcretarea propriu-zisa. Grosimea torcretului va fi de 8-10 cm pe intreaga suprafata afectata, practicind barbacane de scurgere a apelor cu un diametru de Φ50 mm;

5. Canal de garda
La partea superioara a alunecarii, va fi realizat un canal de garda dalat cu dale avand dimensiunea 50x50x8 cm, pe o lungime de 86 ml, cu rolul de a impiedica apele din precipitatii, colectate de pe tot arealul cimpiei, sa siroiasca peste versant si sa contribuie la erodarea in continuare a zonei respective.

• Plan de situaţie cu ridicările topografice, scara 1: 1000;
• Studiu pedologic întocmit de O.S.P.A. Gorj pe suprafata studiata;
• Proiectele de redare in circuitul silvic, intocmite anterior .
• Plan de dezvoltare pentru cariera Jilt Nord, intocmit de SC ICSITPML SA CRAIOVA;
• Material bibliografic de specialitate (pentru lucrările de ameliorarea solurilor, recultivare, etc).
• Tema de proiectare.

Redarea în circuitul productiv a terenurilor rămase libere de sarcini tehnologice în urma activităţii de exploatare acărbunelui presupune o tehnologie complexă, ce se poate realiza prin colaborarea mai multor specialităţi şi parcurgerea mai multor etape din care esenţiale sunt două:
Etapa I Amenajare;
Etapa II Recultivare.

Etapa I – Amenajare, cuprinde:
A. Amenajarea unui cadru geomorfologic funcţional prin:

• racordul cu relieful natural şi cu obiectivele ce urmează a se amenaja;
• amenajarea formelor de relief proiectate în cadrul reliefului antropic ce se amenajează (modelarea şi organizarea teritoriului);
• lucrări cu aspect hidrologic si de stabilitate (canale, combaterea eroziunii solului).

B. Asigurarea condiţiilor pedologice(edafice), pentru dezvoltarea biodiversităţii, respectiv fertilizare ameliorativa de baza.

Etapa II, Recultivarea ce cuprinde:
A. Ameliorarea mediului edafic nou creat.
B. Lucrari de impadurire

• Plan de situaţie cu ridicările topografice, scara 1: 2000 intocmite de prestator;
• Studiu pedologic, întocmit de O.S.P.A. Gorj pe suprafata adiacenta – S = 49 ha;
• Studiu geotehnic in vederea proiectarii amenajarii definitive a haldei Bohorelu –intocmit de SC ICSITPML SA CRAIOVA in anul 2006;
• proiectele de redare in circuitul silvic, intocmite anterior pe halda Bohorelu.
• Plan de dezvoltare pentru carierele Jilt Nord si Jilt Sud, intocmite de SC ICSITPML SA CRAIOVA;
• Material bibliografic de specialitate (pentru lucrările de ameliorarea solurilor, recultivare, etc).
• Tema de proiectare.

Redarea în circuitul productiv a terenurilor rămase libere de sarcini tehnologice în urma activităţii de exploatare acărbunelui presupune o tehnologie complexă, ce se poate realiza prin colaborarea mai multor specialităţi şi parcurgerea mai multor etape din care esenţiale sunt două:
Etapa I Amenajare;
Etapa II Recultivare.

Etapa I – Amenajare, cuprinde:
A. Amenajarea unui cadru geomorfologic funcţional prin:

• racordul cu relieful natural şi cu obiectivele ce urmează a se amenaja;
• amenajarea formelor de relief proiectate în cadrul reliefului antropic ce se amenajează (modelarea şi organizarea teritoriului);
• lucrări cu aspect hidrologic si de stabilitate (canale, combaterea eroziunii solului).

B. Asigurarea condiţiilor pedologice(edafice), pentru dezvoltarea biodiversităţii, respectiv fertilizare ameliorativa de baza.

Etapa II, Recultivarea ce cuprinde:
A. Ameliorarea mediului edafic nou creat.
B. Lucrari de impadurire

• Volumul 1: Proiectultehnic
• Volumul 2: Documentatia de executie
• Volumul 3: Caietele de sarcini

Lucrarea a fost necesara si oportuna intrucat lucrarile de excavare in cariera se desfasoara in zone colinare ceea ce a dus la cresterea suprafetei de colectare si la un aflux important de ape din precipitatii ceea ce necesita redimensionarea statiilor de pompe aflate pe vatra carierei.
Coborarea cu excavatiile in zona colinara a dus la cresterea inaltimii haldei inerioare ce duce la dublarea suprafetei de colectare a apelor cu implicatii directe asupra stabilitatii lucrarilor de haldare si a treptelor de excavare.
Fata de cele prezentate a fost necesara identificarea de solutii de gospodarire a apelor si colectarea acestora in treptele inferioare, in bazine de colectare si pomparea acestora catre forajul orizontal dirijat, iar pentru treptele superioare, realizarea de canale de preluaresidirijarerapidacatreacesta.
Documentatie trateaza lucrari de evacuarea apelor de pe vatra carierei Jilt Sud cu ajutorul unei statii de pompe si conducte de refulare aferente acesteia catre forajul orizontal dirijat, pentru treptele inferioare.
Pentru treptele superioare forajului se folosesc actualele lucrari de gospodarire cu colectarea si dirijarea directa in bazinul de desnisipare/linistire la accesul in forajul orizontal dirijat.

Pentru reducerea sau eliminarea fenomenelor de alunecare s-au realizat lucrari elaborate de gospodarire si evacuare a aplelor din si de pe corpul haldelor.

Fata de cele mentionate mai sus pentru halda Bohorelu, au fostprevazute o serie de lucrari de gospodarire si evacuare a apelor, dupa cum urmeaza:

• Foraje orizontale dirijate F02, F03 care se realizeaza in scopul evacuarii apelor in afara limitei perimetrului
• Lucrari hidrotehnice pentru preluarea apelor in mod rapid si controlat si conducerea acestora in afara zonelor de lucru. Acestea constau in santuri permeate si de pamant, decantor si camera protective foraj, drumuri de acces si podete tubulare.