Proiectarea lucrarilor pentru stabilizarea alunecarilor de teren, punerea in siguranta, modelarea si ecologizarea zonelor afectate la Cariera Slanic Nord, judetul Arges

Exploatarea s-a început din zona de aflorare, din partea sud-vestică, s-a excavat cărbunele folosind excavatoare cu lingură si s-a depus în halda exterioară initial si ulterior în halda interioară. Înăltimea treptei de descopertă a fost de 10m la un unghi de taluz al treptei de 55 grade si s-a exploatat într-un sistem de maxim 3 trepte ajungându-se la adâncimi de exploatare de maxim 30m.

Sterilul excavat si depus în haldă era compus în proportie covârsitoare din pământuri coezive (argiloase). Apele întâlnite în timpul exploatării, sub formă de izvoare si mlăstiniri, nu au fost gospodarite, în sensul de a fi captate si scoase în afara perimetrului, iar haldarea a fost efectuată în aceste conditii. Odată cu oprirea lucrărilor de exploatare din subteranul minei Slănic (situată la câteva sute de metri de perimetrul microcarierei) si încetarea pompării apelor din lucrările subterane, s-au refăcut conditiile hidrogeologice initiale, fapt care a generat, în vatra carierei, cresterea nivelului apei subterane, provenită din acviferul sub presiune din culcusul stratului de cărbune, al cărei ecran protector de argilă a fost străpuns de lucrările de exploatare.

Acest fapt a favorizat declanSarea, amplificarea si mentinerea unui fenomen activ de alunecare. În aceste conditii, aportul ascendent de apă din carieră se făcea prin fisurile ecranului argilos din culcus, dând un caracter permanent acumulărilor de apă de pe haldă care alimentau continuu fenomenul de curgere în alunecare.